marți, 14 iunie 2011

Gelozia- nesiguranta sau o dovada de dragoste


In zilele noaste gelozia e considerata o traire absolut normala, chiar o dovada de dragoste. Nu de putine ori am auzit replica: "daca nu ar fi gelos, nu m-ar iubi!" banal, dar un fapt. Cu cat partenerul tau este mai nesigur pe calitatile sale, cu atat mai mult vei avea parte de episoade zilnice de gelozie.
De ex. Persoana geloasa cand te vede purtand o discutie nevinovata cu o alta persoana de alt sex, si face o criza de gelozie, acest lucru se petrece din dragoste?

Mie mi se pare ca mai degraba este vorba de nesiguranta sau teama de abandon. Nu pot afirma ca nu va iubeste, dimpotriva! Dar gelozia nu are iubirea ca o cauza directa. El/ea nu este gelos pentru ca te iubeste, ci e gelos pentru ca se simte amenintat de un potential rival si ii e frica sa nu piarda persoana iubita.
Nu stiu daca vi se pare firesc sa fie gelos/oasa atunci cand discuti cu un prieten din copilarie, un coleg, dar mie cu siguranta nu mi se pare firesc.
 Ex.: O prietena se intilnea cu un baiat pe cit de dragut pe atit si de gelos. Fiecare privire trebuia sa o explice. Cine e cel care a privito? De unde se cunosc? Cu ce ocazie o priveste? etc. imaginativa daca doar de la o privire se isca asa un foc, ce sa mai zic de o simpla discutie…un adevarat incendiu.
Gelozia este o stare afectiva negativa, care nu implica relatii de proportionalitate cu dragostea. Adica nu e adevarat enuntul ca cu cit iubesti mai mult cu atat mai inclinat esti catre gelozie.
Cine sunt persoanele "predispuse" la manifestari de gelozie si ce se intampla in sufletul lor, sau mai bines pus in mintea lor? Cred ca este vorba despre persoanele care pe parcursul vietii - dar mai ales in copilarie sau intr-o recenta relatie , au avut parte de nedreptati, au fost inselati sau abandonati. Pierzind increderea in oameni se pierde increderea si in propriile forte, se creaza un complex si se asteapta in continuare sa fie inselati sau abandonati traind mereu in suspiciune.
De exemplu, un copil abuzat de parinti isi poate da urmatoarea explicatie: "Ma pedepseste atat de aspru pentru ca nu sunt destul de inteligent" - lucru ce duce la formarea unui complex de inferioritate care sa-l urmareasca toata viata. 
Un alt ex.: un cuplu care a trait ceva timp impreuna intr-o relatie stabila in care au depus iubire, incredere si tandrete si dupa un timp increderea unuia este surpata, se infiripeaza in suflet neincredere, o stare de inferioritate, care uneori creaza ura sau obsesii. Iar cind intilneste cu o noua relatie din cauza deceptiilor si complexelor o trateaza rece, cu neincredere.
Sa nu credeti ca v-am sensibilizat cu posibilele traume suferite de partenerii gelosi pentru a va intari tendinta de a le accepta iesirile. Nici vorba! Incercam sa va ofer o explicatie a comportamentului lor. Caci uneori chiar simti nevoia sa intelegi de ce a mai iscat o scena, cand un coleg /prieten te suna sa te intrebe ceva.
Unele persoane ajung sa se invinovateasca pentru starile partenerilor sai, zicindu-si “poate n-ar fi trebuit sa discut cu acel baiat/fata la petrecere”, “poate nar fi trebuit sa ies cu prietenele”,“…ori cu colegii de facultae/serviciu... “sau cu orice baiat/fata...”. Problema insa nu este ceea ce faci tu, ci felul in care interpreteaza ceea ce faci. Urmeaza, evident, certuri nesfarsite, epuizante, in care te acuza si tu te dezvinovatesti. Apoi te trezesti crezand ca intre un baiat si o fata nu poate fi prietenie, incat te feresti de orice prezenta masculina. Apoi te trezesti ca esti singura, fara prieteni, fara libertate, doar cu interogatoriul din fiecare seara: "unde ai fost? ce ai facut la? de ce ai intarziat doua minute?" etc.
Partenerul/a va incerca sa va controleze intreaga viata, in speranta de a-si tine sub observatie potentialii rivali, adica pe toti aceia care ii trezesc sentimete de inferioritate. El doreste sa evite sa mai traiasca acele stari de nesiguranta, si se foloseste de tine!
Exista mai multe nuante ale geloziei, cea mai des intilnita fiind gelozia de posesivitate.


O astfel de relatie este ca intre stapan si sclav sau intre proprietar si bunul sau. Iubitul/a tau.ta se va astepta sa faci tot ceea ce vrea, fara drept de apel. Iar atunci cand se va apropia cineva de tine, iti va face crize de gelozie,si nu de putine ori va avea si manifestari violente, pentru ca unui stapan nu-i pasa de sentimentele sclavului sau, ci vrea doar sa-si potoleasca starea in care se afla.
 Care este acea stare? Ce vrea de fapt sa spuna prin cuvintele: "faci ce vreau eu, pentru ca imi apartii?" In mod inconstient, el isi spune de fapt: "Eu sunt un nimic, tu imi dai valoare si de aceea voi face tot posibilul sa te controlez, deoarece mi-e teama ca ma vei parasi.", "iar atunci cand te jignesc (lovesc), ma razbun pentru ca, preferandu-l pe altul, ai trezit in mine sentimentele de inferioritate."
Incurcate sunt caile Domnului, veti spune, si va dau perfecta dreptate! Insa ce faceti cind stiti ca aveti dreptate, cand cunosteti cum stau lucrurile? Daca doriti ca aceasta relatie sa dureze, dar gelozia s-a cronicizat, cred ca cel mai bine ar fi ca aceasta “boala” sa se trateze cu ajutorul unui psiholog. Pana atunci da-tii anumite asigurari, in care sa accentuati faptul ca este o persoana valoroasa, plina de calitati, ca-l iubiti si-l/o accepti neconditionat. Nu cred ca e necesara asigurarea ca nu-l/o ve-ti insela niciodata, deoarece nu aceasta e problema primordiala.
Daca ati rabdat destul si partenerul nu da nici un semn de schimbare si nici macar nu incearca sa se schimbe, cel mai indicat este , despartirea, desi in cele mai multe cazuri este dureroasa , e singura solutie deoarece nu poate fi vorba de dragoste atat timp cat libertatea unuia este fundamental afectata. El/ea isi va trai in continuare plenar problemele, iar tu vei ajunge sa-l/o urasti. Si ai tot dreptul, fiindca tu nu esti responsabil/a pentru starile lui. Fii insa responsabil/a pentru viitorul tau!























.






















0 comentarii:

Trimiteți un comentariu